Un bogat bancher evreu isi insoara baiatul.
– Simon, fiule, maine zburam la Tel Aviv pentru nunta ta. Imi dau brusc seama ca nu ti-am spus multe lucruri despre viata. De maine vei fi impreuna cu sotia ta, trebuie sa stii unele lucruri. Uite, spre exemplu, cunosti degetele de la mana ?
– Sigur, tata, degetul mare, aratator, mijlociu, etc
– Nu, fiule, stai sa-ti explic : exista degetul calatoriei, al directiei, al placerii, al casatoriei si al distinctiei.
– Ah, nu stiam asta, tata.
– Degetul calatoriei este degetul mare, care iti permite sa faci autostopul ; degetul directiei indexul -, il intinzi ca sa indici un anumit lucru ; degetul casatoriei inelarul -, pe care pui verigheta, iar degetul distinctiei cel mic pe care-l ridici cand bei cafea.
– Am inteles, tata, dar ai uitat degetul placerii.
– Ah, Simon, l-am lasat pe cel mai bun la sfarsit? degetul placerii este degetul mijlociu, cel mai lung si mai frumos? pentru placere, fiule? il umezesti cu limba? si numeri bancnotele.
